Website Maker

Muzeul Baia de Fier

Portul popular
Se remarcă prin formă şi ornament, prin sobrietate şi eleganţă.
Costumul femeiesc se compune din cârpă de in sau bumbac, cămaşă şi fustă lungă până la glezne şi două catrinţe sau zăvelcă.
Costumul bărbătesc din căciulă, cioareci, cămaşă din pânză şi şubă din dimie albă.
Desigur, portul popular a căpătat un caracter festiv, fiind purtat de sărbători şi la anumite ocazii sau manifestări culturale.

Razboiul de tesut
Razboiul de tesut era folosit de oamenii de la tara pe timp de iarna, era cea mai importanta preocupare. Teseau pentru pentru a-si impodobi casele cu stergare sau covoare si pentru a se imbraca cu cele mai frumoase haine la sarbatori importante. Despre istoria acestuia nu stim foarte multe lucruri. Totusi, documentele din diferite epoci si descoperirile arheologice atesta existenta unui tip de razboi primitiv, cel vertical, din timpuri stravechi.

Oala de lut
Este cunoscut si utilizat in bucatarie de peste 2000 de ani. Vasul din lut – vasul roman – revine in forma moderna datorita atat exigentelor pentru alimentatia sanatoasa, cat si a nostalgiei dupa gusturile stravechi. La prima vedere este un vas simplu de lut, cu capac, fabricat manual. In realitate este cel mai minunat vas de bucatarie.

Pestera Muierilor

Peştera Muierilor (sau Peştera Muierii) este situată în depresiunea Getică a Olteniei în comuna Baia de Fier din judeţul Gorj şi reprezintă un important obiectiv turistic pentru această zonă. În vremea războaielor din trecut peştera era folosită de femei şi de copii pentru a se adăposti de atacatori, de aici venind numele de “Peştera Muierilor”.

Galeriile rezultate ca urmare a carstificării calcarelor datorită apei infiltrate din râul Galbenul au o lungime însumată de 3600 de metri şi sunt dispuse în patru niveluri. Traseul amenajat pentru turişti, aflat în etajul superior, are o lungime de 573 de metri şi este electrificat (Peştera Muierii fiind prima peşteră electrificată din România). Nivelul inferior îl constituie rezervaţia speologică şi este inaccesibil turiştilor.

Pestera Polovragi

La 5 km de comuna Baia de Fier se afla Peştera Polovragi. Cea mai mare si cea mai interesanta dintre pesterile vaii Oltetului este "Pestera lui Pahomie" de la Polovragi, un vechi meandru subteran al Oltetului, sapat in versantul stang al cheilor la 20 m fata de talveg si la 200 m de la intrarea in chei. 

Este o pestera lunga de peste 9000 m având galeria principala in cea mai mare parte orizontala din care se desprind mai multe culoare laterale in parte colmatate cu aluviuni. De-a lungul galeriei se disting trei sectoare.

Manastirea Polovragi

Este situata la nord-est de Tg. Jiu, pe soseaua Tg. Jiu - Rm. Valcea, intr-un cadru pitoresc, la poalele muntelui Piatra Polovragilor. 

Intrarea in incinta manastirii se face printr-o poarta masiva din lemn, frumos sculptata, pe care scrie : "Bine este cuvantat cel ce vine intru numele Domnului". In partea dreapta a portii este o frumoasa troita din lemn sculptat, pe postament de beton, inchinata eroilor si martirilor Romaniei.

Recentele cercetari istorice stabilesc vechimea manastirii Polovragi in jurul anului 1505, ctitori fiind Radu Comisul si Patru Spataru, fiii marelui boier Danciu Zamona mentionati intr-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tanar.

Cheile Oltetului

În masivul colcaros, la 2 km de satul Polovragi şi 5 km de comuna Baia de Fier, în partea de nord-est a judeţului, Olteţul şi-a săpat pe o lungime de 2 km, impresionante chei cu acelaşi nume. La intrarea în chei, se poate vizita mânăstirea Polovragi şi Peştera Polovragi. În aceste locuri în ziua de 20 iulie de Sf. Ilie, se organizează un tradiţional târg.


Cheile Galbenului

Sunt în partea nord-estică a judeţului Gorj, la 3 km de comuna Baia de Fier, cheile Galbenului, străbătute de râul cu accelaşi nume oferă şi prilejul vizitării Peşterii Muierilor. Aici se află un adevărat cimitir dse schelete de Ursus Spelaeus.

Statiunea Ranca

Statiunea montana Ranca se afla in Muntii Parang, cei mai stancosi din grupa muntilor cuprinsi in spatiul dintre Jiu, Strei si Olt. 

Aflata la aproape 100 km de Ramnicu Valcea si la aproximativ 300 km de Bucuresti statiunea Ranca este foarte apreciata atat iarna, cat si vara.

Statiunea Ranca are doua partii de schi, ambele pe muntele Cornescu. Una de nivel mediu si una pentru incepatori, aceasta din urma fiind dotata si cu teleski si instalatie de nocturna.

Sezonul schiabil incepe in luna decembrie si se termina in luna martie.

Privelistea, absolut magnifica, zapada multa si aerul de munte reprezinta o atractie pentru schiorii care, in fiecare weekend, iau cu asalt statiunea.

Daca in timpul iernii se poate schia pe partiile din statiune, vara nu veti reusi sa va hotarati ce traseu montan sa alegeti pentru ca sunt unul mai incantator ca altul (Varful Papusa, Parangul Mare etc).

Padurile de brazi, stejari, mesteceni si frasini, zapada abundenta din timpul iernii, aerul curat si tare, linistea deplina si salbaticia locurilor fac din aceasta statiune o destinatie deosebita la sfarsit de saptamana sau in concediu.


Horezu

Se afla asezat in centrul depresiunii Horezu de la poalele Magurii Slatioarei si a Masivului Buila-Vanturarita, fiind atestat documentar la 5 septembrie 1487 intr-un hristov al lui Vlad Calugarul.

Din punct de vedere cultural, caracterul acestei zone este unul istoric, monahal, orientat catre activitati de artizanat specific romanesc, precum olaritul, tesaturile executate manual, pictura religioasa etc.Decorul lucrat de olarii de la Horezu este bogat, realizat cu mare finete si cu tehnici deosebite cum ar fi: stropitul, jiravitul, desenare cu cornul, gaita, tiparitul etc.

Anual, in prima duminica din luna iunie, timp de trei zile, orasul Horezu, este gazda targului de olarit "Cocosul de Hurez" destinat tuturor olarilor din Romania. Printre alte manifestari culturale locale, se numara:

- "Festivalul Eco-Etno-Folk-Film" organizat anual la inceputul lui septembrie la Casa de Cultura "Dinu Sararu" din Slatioara unde sunt premiate productii cinematografice de scurt metraj pe teme ecologice, etnologice si folclorice;

- "Fagurele de aur" sarbatoare nationala a apicultorilor, organizata in a doua saptamana din iunie in localitatea Tomsani cu o durata de doua zile;

- "Invartita dorului" festival de cantec ciobanesc si parada de costume populare, ce se tine in a treia saptamana din luna iunie in satul Vaideeni;

- "Braul de aur" sezatoare si concurs de creatie, organizat in fiecare an in ziua de Sf. Ilie (20 iulie),in localitatea Barbatesti.


Manastirea Hurezi

Manastirea Hurezi reprezinta cel mai vast ansamblu de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca (fiind totodata singurul monument UNESCO din Tara Romaneasca). El cuprinde manastirea propriu-zisa, biserica bolnitei, ctitorita de doamna Maria, sotia lui Constantin Brancoveanu, ridicata la 1696 si zugravita de Preda Nicolae si Ianache; Schitul Sfintilor Apostoli, la circa 50 de metri spre nord, ctitorit de marele staret Ioan Arhimandritul in 1698 si zugravita de Iosif si Ioan in 1700, si Schitul Sfantul Stefan, dupa numele fiului cel mare al domnitorului, la 1703 si zugravit de Ianache, Istrate si Harinte.Lucrarile incepute in 1690 s-au terminat in 1697.

"Biserica Mare", adica biserica principala a manastiri, destinata sa devina loc de odihna vesnica al domnitorului Constantin Brancoveanu si al familiei sale, ar fi trebuit sa primeasca intr-o zi ramasitele sale pamantesti. Dar el a fost decapitat, impreuna cu cei patru fii ai sai, in ziua de 15 august 1714 la curtea sultanului turc, sub acuzatia de "tradare". Acesta fusese verdictul cu care sultanul caracterizase demersurile diplomatice pe care domnitorul le facuse pe langa curtile de la Viena si Moscova in speranta ca va realiza o posibila coalitie antiotomana. Murind ca un martir, in circumstante atat de dramatice, el n-a putut fi inmormantat la Manastirea Hurezi cum isi dorise, astfel incat, sarcofagul sau gol se gaseste si astazi in pronaos.

Manastirea Hurezi este cel mai important complex de arta brancoveneasca din tara. Unica in tot spatiul rasaritean al Europei, deoarece imbina foarte bine iconografia religioasa si compozitia cu caracter laic, fresca de la Hurezi prezinta pe larg viata Imparatului Constantin cel Mare si biruinta Crucii asupra Semilunii, atragand chiar si atentia printului Charles al Marii Britanii, care a poposit in zona, pentru a o vizita si a face cateva drumetii pe cararile Masivului Buila. Elementele florale dau culoare numeroaselor scene biblice din biserica. Galeria de portrete a Brancovenilor, Basarabilor si Cantacuzinilor ocupa o buna parte din biserica. In acelasi timp, Casa Domneasca adaposteste o bogata colectie de obiecte bisericesti, iar in biblioteca s-au pastrat carti rare in Europa de sud-est.


Muzeul Manastirii Hurez

Contine diverse piese de arta medievala, tesaturi si numeroase exemplare de documente si carti vechi. Aceste exemplare provin din biblioteca manastirii intiata de Constantin Brancoveanu, care avea una din cele mai valoroase colectii de carte ale timpului sau. Deasupra intrarii in biblioteca scrie si astazi in greceste "Biblioteca de hrana dorita sufleteasca, aceasta casa a cartilor, iubire pre inteleapta imbelsugare, in anul 1708", scrisa de arhimandritul Ioan.Colectia avea catalogul sau, doua carti de biblioteconomie precum si carti laice mai rare intr-o manastire: Herodot, Euripide, Hesiod, Aristofan, Luchiano, Cartile lui Iustinian,Cronicile Bizantine si lexicoane gramatici grecesti si latine, studiate si de Alexandru Odobescu in 1860.

Din bogata zestre a bibliotecii adunata acolo de ctitor si de carturarii viesuitori, invatatul Gr. A. Tocilescu a gasit si ridicat in 1885, pentru Muzeul National, 38 de manuscrise si 393 de carti tiparite in diferite limbi. Tot aici s-au pastrat vestitele calendare ale lui Brancoveanu din anii 1693, 1695, 1701, si 1703, precum si un frumos pomelnic. La schitul Sfantul Ioan a activat si o scoala de copisti de manuscrise.


"Galeria ceramicii romanesti" deschisa in cadrul Casei de cultura din orasul Horezu este o expozitie cu caracter permanent care reuneste creatia contemporana a olarilor din toate centrele romanesti, demonstrand traditii lucrative cu radacini adanc infipte in istoria locurilor, dar si transformarile formale si plastico-decorative pe care le-a suportat mestesugul olaritului odata cu aparitia produselor de tip industrial si difuzarea masiva a acestora in mediul rural.

Galeria de Arta Populara contemporana detine o mare colectie de ceramica din obiecte donate timp de 30 de ani de mesteri populari participanti la Targul de Ceramica din Horezu. Prin piesele prezentate de fiecare centru se poate constata evolutia in ultimele trei decenii a ceramicii romanesti, mutatiile ce s-au produs in tehnica de prelucrare a lutului, in diversificarea formelor,ca urmare a cererii pietei, si nu in ultimul rand a motivelor. In competitia ce a inceput odata cu impunerea targului ca centru al ceramicii romanesti contemporane, renumitii mesteri olari au prezentat specialistilor piese ce adauga, an de an, noi date despre centrul pe care-l reprezinta, cat si asupra personalitatii artistului. Galeria de arta populara contemporana romaneasca se constituie, asemenea Targului ceramicii populare romanesti "Cocosul de Hurezi", intr-o viziune salvatoare a unui mestesug multimilenar.


Maldaresti

Complexul Muzeal Maldaresti situat in localitatea Maldaresti (3 km fata de Horezu), a fost organizat intr-un cadru natural pitoresc si reuneste Culele Greceanu, Duca, precum si Casa Memoriala I.G.Duca, toate fiind monumente deosebite ale arhitecturii romanesti, in care se impletesc armonios elemente taranesti din zona cu elemente ale unor constructii cu caracter de fortificatii. Pe aceste meleaguri, unde legenda se imbina cu istoria, Cula Greceanu isi are inceputurile in secolul al XVI-lea, cand Nan Paharnicul construieste un turn de aparare, iar nepotul sau, Tudor Maldar, adauga spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, restul constructiei.

CULA MALDARESCU (I.G.Duca) - impunatoare prin masivitatea zidurilor, cula a fost construita in anul 1812 de catre Gheorghita Maldarescu, chiar daca din inscriptia de pe peretele etajului se poate descifra 1827, acesta este anul executarii stucaturilor.

CASA MEMORIALA I.G.DUCA - construita in 1912 de omul politic liberal I.G.Duca pentru a fi folosita drept casa de vacanta, actuala constructie reflecta prin dimensiuni si amenajare bunul gust si modestia unui om care, desi ajuns prim ministru, a reusit sa pastreze in tot ce a facut simtul masurii.

CULA GRECEANU - cel mai vechi edificiu din cadrul acestui complex, care a pastrat acest nume intrucat in timp a trecut prin zestre de la familia Maldarescu la familia Greceanu. ( Constructia dateaza catre sfarsitul secolului al XVIII-lea cand ar fi fost fie recladita, fie ridicata din temelii)


Mănăstirea Bistrița

Este situata la 12 km distanta de Horezu si este considerata un important centru medieval cultural - dateaza din jurul anului 1490, si adaposteste moastele Sfantului Grigorie Decapolitul (780-842). Din ctitoria boierilor Craiovesti, astazi se mai pastreaza bisericuta Bolnitei (1520-1521).In interiorul ei se pastreaza picturi originale realizate in stil bizantin. Avand o impresionanta fresca interioara din traditia paleologa tarzie cand incepeau sa patrunda in Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani, biserica este inchinata „Schimbarii la fata”.

De remarcat faptul ca in complexul monahal de la Bistrita s-a instalat prima tiparnita din Tara Romaneasca, a ieromonahului Macarie, precum si o legatorie de carti bisericesti.Se pare că aici ar fi fost tipărită prima carte în limba română, "Liturghierul" (comform unui hrisov al lui Mihnea Vodă a apărut la 10 noiembrie 1508). Încă din secolul XVII aici funcţionează o şcoală, atestată documentar pe un manuscris a lui Constantin grămatic din satul Corbeasa-Vâlcea: "să se ştie că am şezut la mănăstirea Bistriţa ca să învăţăm carte". Aici de-alungul timpului s-au transcris numeroase cărţi şi hrisoave, iar unul din cele mai vechi acte româneşti datând din 1573, de fapt al doilea după scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung, a fost redactat tot la acest lăcaş.

Prin spatele manastirii se poate urca la pestera Bistritei unde se afla o mica biserica sapata in stanca si o alta biserica de lemn. Tot de aici se deschid si cheile Bistritei, strabatute de raul cu acelasi nume. La numai 3 km se ajunge la manastirea Arnota, un alt obiectiv turistic important.


Cheile Bistritei

Cu o lungime totala de 1,5 km, sunt deosebit de spectaculoase, remarcandu-se prin frumusetea reliefului si bogatia florei si faunei, fiind cele mai înguste chei în calcare din România, la un moment dat, între cei doi versanti fiind o distanta de numai 6 m. . Datorita complexitatii si unicitatii sale, relevate de multitudinea de pesteri dezvoltate în versantii abrupti ai cheilor, de flora, cu multe specii endemice, de clima, cu pronuntate caractere sub-mediteraneene si de frumusetea peisagistica a locului, Cheile Bistritei au fost propuse a fi declarate rezervatie naturala a României, spre a se conserva, nealterate, aceste frumuseti ale naturii costestene.

Pestera Sfantul Grigorie Decapolitul sau Pestera Liliecilor

Adaposteste doua vechi si valoroase monumente religioase, ce surprind orice vizitator, prin amplasarea lor în acest loc: bisericuta Ovidenia (sapata in stanca ) si bisericuta Sfintii Arhangheli (din lemn). Pestera are si o deosebita valoare geologica. S-a stabilit ca actualele calcare în care s-a dezvoltat pestera, s-au constituit din recifele de corali existente pe aceste locuri în jurasicul superior-cretacicul inferior, adica în urma cu 136 milioane de ani. Faptul este dovedit de numeroasele urme fosilizate de hexacorali, briozoare, cidaride, gasteropode si belemniti vizibile în peretii pesterii, animale ce s-au dezvoltat în apele calde ce înconjurau recifele jurasicului.

Manastirea Arnota

Situata la 3 km de Manastirea Bistrita- ctitorita de Matei Basarab in 1633-1634, cu hramul ”Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”, pe temelia unei biserici mai vechi . Conform unei legende, Matei Basarab a zidit manastirea aici deoarece, inainte de a fi domn, gasise scapare in aceste locuri, ascunzandu-se in niste stufarisuri, fiind urmarit de turci. Usa bisericii, sculptata in lemn de castan, are o inscriptie in limba slavona, in care se spune astfel: ”Aceste usi le-a facut Constantin Brancoveanu vel-logofat”. (urmare a reparatiilor facute de Constantin Brancoveanu 1705-1706)


Muzeul de Arta de la Costesti care armonizeaza vechea traditie culturala a manastirilor costestene cu arta moderna romaneasca.

În centrul comunei Costeşti, în clădirea căminului cultural, funcţionează, din anul 1970, un muzeu de artă modernă, constituit în urma donaţiei muzeografului Alexandru Balintescu, fiu al satului. Punctul central al muzeului îl constituie lucrările (în număr de 7) sculptorului Gheorghe D. Anghel. Alături de acestea, în cele trei săli ale muzeului, se mai află 43 de lucrări de pictură ale artiştilor plastici: Gheorghe Tomaziu (25), Horia Bernea (4), Florin Niculescu, Vasile Brătulescu, Marin Gherasim, Afane Teodoreanu şi Gheorghe Rodion (9).


Muzeul Trovantilor, situat in localitatea Costesti la 8 km de localitatea Horezu, pe locul vechilor "mineriade" (celebra bătălie de la Costeşti). Trovanţii impresionează prin mărimea lor (de la câţiva centimetri la câţiva metri) şi prin formele diverse (de la sferice şi elipsoidale la cele neregulate). Ciudatele formaţiuni au luat naştere prin cimentări locale în stratul de nisip vechi de aproximativ cinci milioane de ani şi s-au răspândit pe o mică vale, prin exploatarea nisipului în carieră de localnici.


Parcul National Buila-Vanturarita cu o suprafata totala de 4500 ha, situat intre raurile Bistrita si Olanesti, supranumit datorita frumusetilor si asemanarilor sale "Piatra Craiului din Oltenia". Prea puţin mediatizat, la nivel naţional, dar şi local, masivul Buila - Vânturariţa reprezintă o zonă de interes maxim din punct de vedere turistic, fiind unica in tara. Zona a fost declarata parc national in urma eforturilor unui grup de tineri, care au infiintat o asociatie pentru protejarea zonei.


Schitul Papusa - a fost zidita in 1712 vecinatatea Manastirii Bistrita, fiind situat peste rau, el poate fi vazut foarte bine din partea ce duce la pestera Sfantului Grigorie Decapolitul. Dupa turla octogonala si pridvorul deschis, bisericuta pare a fi din epoca brancoveneasca. Intr-adevar, a fost zidita in 1712, dar ea nu este ctitorita de domnitorul Constantin Brancoveanu, ci de calugarii bistriteni care il aveau in frunte pe egumenul Stefan. Acestia au inchinat-o Sfantului Grigorie Decapolitul.



Schitul Patrunsa - situat la poalele Muntelui Buila (comuna Barbatesti), are hramul „Cuvioasa Paraschiva”, de la numele mamei episcopului Climent. Acest schit a fost construit in 1740 de catre Episcopul Climent al Ramnicului in amintirea faptului ca aici a fost nascut de mama sa Paraschiva Modoran din Pietrarii de Jos, fugara peste munte de frica unei invazii turcesti, adapostindu-se la poalele muntelui Buila, in locul numit astazi Patrunsa.Schitul a fost distrus in urma caderii unei stanci, fiind refacut in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, de postelnicul Dumitru, protopopul Pietraru si postelnicul Ion Barbatescu, probabil urmasi ai episcopului Climent.


Govora

Manastirea Govora - se numara printre cele mai vechi din tara, fiind ridicat partial in secolul al XIV-lea si al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. Numele manastirii vine de la slavonescul ”gavariti” – a vorbi, a spune, sau – izvor, murmur de izvor. In interiorul bisericii, pe langa valoroasa pictura se gaseste o frumoasa catapeteasma originala, din lemn, sculptata in stil brancovenesc. Cutremurele din 1940, 1977 si 1986 au adus mari pierderi acestui lacas. Intregul ansamblu a fost renovat intre anii 1957-1969, ultima reparatie facandu-se in anii 1986-1988.

Baile Govora situate la 35 de km de Horezu. Este una dintre statiunile cele mai bogate in ape minerale bromurate iodurate din Europa si este recomandata in tratamentele bolilor respiratorii, bolilor reumatice articulare, bolilor degenerative, ca si in tratamentul disfunctiilor neurologice periferice si centrale.


Comuna Francesti

Manastirea Dintr-un Lemn situata la 20 km de Horezu - construita din lemnul unui stejar urias, in trunchiul caruia s-a gasit in secolul al XVI-lea, o icoana a Maicii Domnului, facatoare de minuni.Ea a fost ridicata in cinstea Icoanei Maicii Domnului, icoana ce se pastreaza si azi in biserica de piatra a manastirii. In baza acestei traditii asezarea monahala poarta numele Dintr-un Lemn.Cea mai veche marturie despre manastire a fost consemnata in scris de diaconul Paul de Alep, care l-a insotit pe Patriarhul Macarie al Antiohiei in calatoriile acestuia prin Tarile Romanesti intre anii 1653-1658. el sustine ca un calugar ar fi gasit o icoana a Maicii Domnului in scorbura unui stejar secular. In acel moment el ar fi auzit o voce ce l-ar fi indemnat sa zideasca o manastire din trunchiul acelui copac.


Manastirea Surpatele situata la 3 km de manastirea ,,Dintr-un Lemn"- a fost inaltata de Tudor logofatul Dragoescu si fratele sau Stanciu, feciorii lui Popa Frincu, la inceputul secolului al XVI-lea (Pr. D. Balasa), refacuta de boierii Buzesti si reparata in secolul al XVII-lea. Intre anii 1703-1706, biserica a fost reconstruita din zid de doamna Marica Brancoveanu, fiind si pictata. Mai tarziu, in 1815 a fost reparata si repictata de zugravul Gheorghe Gherontie din Hurezi.


ADRESA
Baia de Fier, str. Principala, nr. 721
județul Gorj, Romania

CONTACT
Email: panduru_monica@yahoo.com
Telefon: +4 (0) 742093017